Palatul Nunţiaturii Apostolice

Palatul, proiectat de arhitectul Giulio Magni (1859-1930), a fost comanditat de arhiepiscopul Franz Xaver von Hornstein (1840-1905), un nobil elvețian, ca reședință a sa în calitatea de arhiepiscop de București, pe care a avut-o în perioada 1896-1905. Finanțarea construcției a fost asigurată în mare parte de von Hornstein, care a primit în acest scop o semnificativă sumă de bani din partea Elveției, și printr-o subvenție din partea regelui Carol I al României.

Imobilul a fost utilizat de regimul comunist drept sediu al școlii de limbi străine pentru angajații Ministerului Afacerilor Externe și Direcției de Informații Externe.

De la 1 ianuarie 1998, în România s-a revenit la o veche tradiție prin care Nunțiul apostolic la București devine decanul corpului diplomatic. În zilele de 7, 8 și 9 mai 1999 papa Ioan Paul al II-lea a făcut o vizită în România, perioadă în care a fost cazat în Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București.

Clădirea Palatului Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București este declarată monument istoric.